CE SĂ NU SPUNEȚI COPIILOR VOȘTRI, PENTRU A NU-I RĂNI

Dragă părinte,

 

Cu siguranță ți s-a-ntâmplat să te fi ”luat gura pe dinainte” și să-i vorbești  copilului tău urât… plictisit, distrat, fără chef, ulterior să-ți pară rău.

Ți-ai fi dorit să fi știut dinainte ce să-i spui copilului tău, înainte de a-l răni.

Te-a apăsat privirea tristă, îndurerată, încremenită și perplexă  a copilului  când i-ai adresat acele cuvinte! I-ai dărâmat întreg Universul când ai făcut-o, lui,  care are atâta  încredere în  tot ceea ce-i transmiți!

 

Știu, din propria experiență, c-ai vrea să dai timpul înapoi, să-ți poți măsura cuvintele, să-i acorzi atenția cuvenită, să-i vorbești și răspunzi când te solicită, să nu-i distrugi suflețelul,  să nu-l împovărezi cu stresul cotidian, să nu te mai  lași purtat de val, asta din cauza oboselii, faptului că ești atât de ocupat, stresat; chiar nu găsești termenii potriviți pentru a-l înțelege, a-i  accepta inteligența, a o aprecia la justa valoare. Tocmai din aceste diferențe,  se folosesc cuvinte nepotrivite, care rănesc și lasă urme adânci asupra personalității copiilor.

Și, totuși, dac-am greșit, dac-am reușit prin cuvintele folosite, să-l facem să sufere, să devină confuz, să-și piardă încrederea, cum am putea îndrepta, cum am putea păstra și remedia, fără a lăsa sechele, fără a afecta relația părinte-copil?

 

Copiii de astăzi, mai mult ca niciodată, sunt imprevizibili, cu personalitate, cu o imaginație uluitoare, mult mai perspicace decât eram noi la vârsta lor. Nu mai fac tot ce le cerem,  se impun cu voința în fața noastră, nu mai sunt modelați cu atâta ușurință, sunt prezenți în educația lor, participând cu inteligență, sunt diferiți și asta ar trebui să ne încânte, dar, revin, suntem prea ancorați în realitatea crudă, socială, stresantă, pentru a vedea, cu-adevărat , că ceea ce e mai important pentru NOI, e chiar în fața noastră, așteptând ajutorul nostru!

Îmi amintesc că mulți spuneau pe vremea mea: ” Mai tare doare bătaia, decât cuvintele.” Nu cred, cuvintele dor, lasă urme, nu pot fi uitate! Dar să-nțelegem: nu accept nici bătaia, nici cuvintele care rănesc!

Educația se face cu calm, răbdare, dragoste, timp; prețuiți fiecare moment împreună și țineți cont: un timp calitativ petrecut cu copilul tău; nu ești cu el și te gândești la facturi de plătit, taxe și alte datorii sociale; ascultă-l, înțelege-l, tratează-l cu respect, să simtă că-i aparții în acele momente, că ești trup și suflet cu el.

Dar asta înveți în timp! Ironic, dar copilul când vine pe lume, n-are și-un ghid al comportamentului părinților. Asta facem în timp, învățând din greșelile noastre, ale celorlalți, consultând, învățând, preocupați de relaționarea zilnică și prolifică  cu ai noștri copii.

Nu lăsa timpul să-ți  irosească legătura! Nu-l lăsa să ajungă deja mare, pentru a înțelege cât ai greșit, tratându-l diferit, găsește soluții astăzi și remediază, îndulcește, consolidează relația părinte-copil.

De ce e important să ai grijă cum îi vorbești?  Deși mulți spun că ei uită! Fals, dimpotrivă, cuvintele grele se impregnează , nu se uită!

Cuvintele părintelui  sunt înțelese, absorbite necondiționat, le preia, le simte, le retrăiește, nu se îndoiește de ele, devenind astfel RELITATEA LUI.

Probabil, ai văzut de multe ori în magazine, mame cu copii, care erau certați mereu: ”ce faci?”  ”De ce faci?”  ” Te-ai prostit? ”  ” Ce e în neregula cu tine?” și multe altele de acest gen…

Și dacă înainte a fost cuvântul, prețuiește-l, folosește-l cu inima, sufletul și cugetul!

Poze Panasonic 576Poze Panasonic 678Poze telefon iulie 084Poze telefon iulie 168

 

 

 

 

 

Reply