Arta e un lux sau luxul e o arta?

eglantine-200x200pxCe este luxul, ce este arta? … Minunăția – împlinirea luxuriantă care-mi conturează, împlinește viața, arta de a fi și   de a face în manieră proprie …fiecare în funcție de veleități, abilități, conjunctură și moment …)…

Acest frumos joc de cuvinte, pentru mine, reprezintă un totem al vieții trăite sau dorind a fi trăită-n artă și lux, o completare,  o combinație, nu un incident conjunctural,  o stare şi-o continuitate, nu un moft!…

Arta e un lux, într-adevăr! Arta e o ”piatră” rară, o nestemată,  devenind un lux! Arta de a-ți permite luxul să-ți permiți arta! S-o-nțelegi, s-o simți, s-o transpui, s-o iubești!…

Arta de-a citi…una e s-o faci haotic, simulând istorii, legende, vieți trecute și prezente, alta e s-o faci într-un mod elegant, cu clasă -să spunem..deși…ce-i clasa?!(asta-i o altă temă demnă de luat în considerație!)…arta de-a citi dincolo de poveste, de-a face povestea  respectivă viabilă, născocită, împărtășită, de neuitat, de însușit…ca formă și conținut, ca mod, ca evoluție progresândă…

Arta și luxul…dacă mă gândesc bine…e un prolix (lipsa de concizie și claritate, prea complicat) sau un pleonasm( greșeala de exprimare care repetă aceeași idee) ?!…Eu, una, i-aș spune acum, aici, pleonasm…artă/lux…Când rostesc artă, mă gândesc la lux, când spun lux, spun artă!…Ăsta e luxul sufletului meu acum, arta de-a fi eu însămi în fața celor mulți, nu doar un nume sau o mască…

Arta de-a iubi ceea ce faci…Una e să faci, alta e să iubești, să fii pasionat de ceea ce faci!… Și-atunci, vorbim de lux! Luxul de-a face artă! Da, cu siguranță, trebuie să aibă o nuanță pleonastică, chiar dacă mentorii lingviști n-ar zice-o…O spun, o simt pentru mine însămi!

Arta de-a fi OM și luxul de-a avea timpul necesar să-nțelegi asta, pentru tine însuți/însăți sau pentru ceilalți! Da,  a fi om e o calitate, pe care n-o are oricine, e o artă să știi să fii, să te menții în aceeași poziție, să nu uiți că această artă nu este atribuită, ci câștigată, simțită.

Luxul e o artă…luxul, nu ca opulență fizică, materială, ci spirituală, morală, etică…Luxul de-a deține aceste calități, aceste abilități, e – într-adevăr – o artă. Să poți să fii, să reziști, da, e o artă să știi s-o faci!

…Un articol de pe-un site, Elegantine, mi-a prezentat ambele monede, o combinație artistică, emoțională, spirituală, prin atitudine,  în artă și lux, când e vorba de-o doamnă a teatrului, cinematografiei noastre, care-a trecut dincolo de barierele societății din care vine și face parte, Maia Morgenstern.

Luxul de-a tolera, iubi, compătimi…cu-atâta artă  tot ce ține de nație, confort moral, condiționare sau nu, atitudine și NOI…

…Într-o lume a artiștilor arta e liantul, în cazul în care există minunăția de care-aminteam la începutul articolului sau arta  e cea care adună trofee, nicidecum stări, momente, parcursuri împreună!…Depinde mult în care tabără te afli la momentul oportun…

Arta e viață, iar luxul e cuantificarea acesteia…spus mai puțin prozaic…

Arta și luxul de-a fi  participant la acest concurs și de-a încondeia încă un articol pentru Spring SuperBlog 2013!

Reply